Black Sea Oil & Gas (BSOG) a informat Curtea de Arbitraj de la Paris că își retrage toate pretențiile financiare de la statul român.
O companie înregistrată în Olanda din grupul controlat de el a cerut anularea contribuției de solidaritate de minimum 33% din ″profiturile excesive″ pe 2022 ale societăților cu cifră de afaceri de cel puțin 75% din extracție de țiței și gaze și fabricare de produse petroliere rafinate, impusă printr-un Regulament european din octombrie 2022.
Ambasadoarea Statelor Unite la București, Kathleen Kavalec, i-a transmis premierului Ciucă, în cadrul unei întâlniri la care s-a discutat și despre investițiile energetice din Marea Neagră, că investitorii au nevoie de ″impozitare stabilă, previzibilă și transparentă″.
Cele trei companii au dat în judecată Guvernul, Ministerul Finanțelor Publice și ANAF în contencios administrativ, obiectul acțiunii lor fiind ″excepție de neconstituționalitate″.
Problemele de pe piața autohtonă a gazelor, inclusiv nivelul ridicat al prețului, ar fi fost evitată dacă era începută producția offshore din Marea Neagră, explică marii jucători din industrie. România ar fi fost astăzi în situația Arabiei Saudite, Norvegiei sau Texasului, dacă era declanșată producția offshore, în schimb are o piață nesemnificativă pentru, de exemplu, un gigant precum Gazprom. Cea mai mare problemă pe care o poate avea un investitor este lipsa de predictibilitate, atenționează companiile, așteptând ca, în sfârșit, problema Legii offshore să fie rezolvată, cât mai rapid.
Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) a anunțat, duminică, că noile revizuiri propuse de Ministerul Energiei, pentru Legea offshore, contribuie la clarificarea cadrului fiscal.
Multe voci publice au acuzat "înghesuirea" celor două chestiuni în cadrul aceluiași vot, de natură să producă confuzie în rândul electoratului, însă inițiatoarea amendamentului constituțional a justificat mișcarea prin aceea că ambele măsuri vizează protecția mediului și a sănătății publice, fiind vorba despre un amendament "ecologist", care urmărește prezervarea calității apelor și a aerului.
Americanii au în vedere oferirea de sprijin și expertiză la dezvoltarea capacității instituționale, de reglementare și supraveghere, a uneia dintre cele mai noi instituții din România, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO), înființată în 2016 și care a devenit operațională în ultima parte a anului trecut.
Marile companii petroliere continuă să investească în explorarea de hidrocarburi în Marea Neagră, în pofida prețului redus al petrolului și a reducerii bugetelor de explorare. Potrivit unui raport Wood Mackenzie, motivul pentru care acestea continuă să investească în offshore-urile din Marea Neagră este acela că descoperirile s-au situat peste nivelul anticipat.
Grupul rus Lukoil a trecut la cheltuieli și a marcat drept pierderi, în al doilea trimestru al anului, costuri de 244 milioane dolari cu forajul unei sonde de explorare în România care a fost declarată neproductivă.
Motivul este prăbușirea cotațiilor mondiale la țiței, care a obligat întreaga industrie petrolieră mondială să-și reducă investițiile în proiecte noi.